Deși în familia noastră deja strângem la centură cât putem, ieri soțul meu a venit hotărât și mi-a spus: Da oggi metto via dei soldi per comprare una casa a nostro figlio. Nu am fost mulțumit de această decizie și am să vă spun și de ce.
Mai bine de zece ani în urmă, soțul meu s-a mutat la Milano să facă qualche soldo. Era operaio edile – un lavoro duro, faticoso. Înainte să ne cunoaștem, trimitea aproape tot ce câștiga mamei lui din Napoli, oprindu-și doar puțin pentru buzunar. I compagni di lavoro îl sfătuiau să pună da parte pentru o casa, dar lui îi făcea plăcere să dea totul mamei. Mama lui mai avea doi băieți, niciunul nu-și lăsa mama la greu, dar niciunul nu era atât de generos ca viitorul meu soț.
După ce ne-am căsătorit, ne-am mutat în apartamentul mamei și nonnei mele, un loc modest, cu pereți ce nu mai văzuseră renovări de ani buni.
La început, soțul era dulce e affettuoso, anche se con mia madre e la nonna era freddo, riservato. Mi-am zis că o să-i treacă, dar după un an, s-a schimbat în rău. A început să bea, era scortese con me e con mia madre, ne-arunca în față că nu avem casă reparată. Poate ar fi fost mai înțelept să divorțăm, dar a început să insiste să avem un copil. Per amore e naivezza, am crezut că un copil va schimba totul așa am rămas însărcinată e a venit pe lume copilul nostru.
Ma le cose sono peggiorate. I soldi non ajungeau nici pentru scutece. Allowance-ul meu de maternitate ajungea fix pentru pampers, în timp ce bugetul era la comun.
Mamma, con la sua pensione di insegnante, plătește le bollette și îmi cumpără medicamente (ho una malattia cronica), restul se cheltuie pe mâncare. Nonna, cu pensia ei mică, economisea “per i tempi duri” dar ne-a dat tutti i risparmi per il matrimonio nostru.
Soțul a sperat că rudele din Napoli vor trimite niște bani pentru nuntă, dar nu a venit niciun ajutor. Am făcut o nuntă mare cu banii nonnei și din salariul lui. Am fi făcut o nuntă mai mică, dar lui îi trebuia una grandiosa.
În toți cei șapte ani de căsnicie, a continuat să-i trimită bani mamei lui, chiar și după ce casa noastră era in rovina. În casa mamei sale, a făcut toate renovările și i-a cumpărat totul, de la frigider la lavatrice, cu banii lui. De multe ori, când la noi nu mai era niciun euro, găseam din întâmplare banii pe care îi ascundea să-i trimită acasă. Ne certam, promitea că nu mai face, dar continua.
După ce a murit mama lui, el și fratele mai mare, con nobilità forse poco furba, au renunțat la partea lor din casă, lasându-i totul fratelui mai mic. Deși merita și el partea lui, a renunțat, ignorând rugămințile mele să ia ce i se cuvenea.
După nașterea copilului, soțul s-a schimbat complet: era tot mai nervos, cumpăra doar strictul necesar pentru noi, era avar și arțăgos cu mama, cu mine, cu toată lumea. A început să bea mai mult ca niciodată. Nu-mi pot permite să divorțez acum, copilul e mic, io sono malato, e non so se guarirò. Am auzit la birou că s-ar putea să fiu dat afară după concediul de maternitate, deci sunt dependent de el.
Lui îi place să-mi tot repete că întreține o familie întreagă: pe mine, pe mama și pe nonna, că s-a săturat să ne țină pe toți. Știe bine că toți aducem bani în casă, dar lui îi place să pară salvatorul.
De multe ori am visat să-i putem cumpăra o casă fiului nostru un sogno, atât, pentru că nu avem destui bani. Ieri, el a insistat să punem da parte o treime din salariul lui, adică să facem rinunce su rinunce, să trăim cu și mai puțin… Eu nu pot accepta asta.
E ho paura că nu o face pentru fiu, ci per sé stesso. Analizzando i nostri ultimi anni, simt că strânge banii ca să mă poată lăsa pe mine și pe copil, chiar dacă asta costă sărăcirea noastră.
I-am spus temerile mele. Mi-a răspuns că și lui îi e teamă că, odată și-odată, eu îl voi da afară din casa noastră. E vero, di nascosto l’amminacciato anch’io con questo pensiero nelle discussioni. Non ce l’ho davvero in cuore, însă se n-o să mai fie scortese cu mama și nonna, nici eu nu voi duce vorba mai departe.
Ma lui nu pare să vrea să se schimbe. Viața în trei generații, tra lavoro, sacrifici e incomprensioni, l-a transformat pe soțul meu într-un coșmar de care nu știu cum să scap.
